La naștere aparatul digestiv al nou-născutului este steril, colonizarea se realizează în timpul nașterii și depinde de tipul de naștere și de alimentația ulterioară. Nou-născuții pe cale naturală se colonizează în timpul pasajului vaginal, spre deosebire de cei născuți prin cezariană care se colonizează mult mai târziu.
Colonizarea cu floră sănătoasă, cu lactobacili și bifidobacterii începe în a 2-a, a 3-a zi de viață la nou-născuții alimentați natural și este tardivă, până spre 6 luni la cei născuți prin cezariană. Sursele de bifidobacterii sunt pielea, saliva, hainele mamei. Laptele matern conține 109 bacterii/l, în principal lactobacili.
Alte specii bacteriene sunt: Bacteroides, Clostridium, Fusobacterium, Eubacterium, Ruminoccocus, Peptococcus, Peptostreptococcus, Bifidobacterium, Escherichia, Lactobacilus. Există și o componentă fungică: Candida, Saccharomices, Aspergillus și Penicillinum.
Studii comparative pe sugarii alimentați natural sau cu lapte praf au demonstrat o colonizare inițială la nou-născutul alimentat natural cu enterobacterii ce a fost prezente de altfel la ambele loturi. Începerea colonizări din a 7-a zi s-a făcut cu bifidobacterii ce “copleșesc” numeric enterobacteriacele, față de cei alimentați artificial unde predomină enterobacteriile. La vârsta de o lună, la ambele loturi predominau bifidobacteriile, în procent mai mare la cei alăptați.
Laptele matern stimulează creșterea și înmulțirea bifidobacteriilor și suprimă dezvoltarea bacteriilor patogene.
Diversificarea influențează flora intestinală, în cazul alimentației cu carbohidrați și zaharuri simple (în cazul predominanței de cereale și derivați) se dezvoltă o floră fermentativă. Genul Bacteroides se asociază cu alimentație bogată în proteine de natură animală, aminoacizi, grăsimi saturate.
Rolul florei intestinale este multiplu:
- produce enzime ce ajută digestia și absorbția nutrienților.
- secretă substanțe ce facilitează transportul mineralelor și vitaminelor.
- produc vitamine K2, B1, B2, B6, B12, acid pantotenic și aminoacizi.
- luptă eficient cu bacteriile patogene.
- determină sensibilizarea sistemului imunitar pentru recunoașterea diferențiată a bacteriilor patogene de cele saprofite.
Acest text este extras din cartea Ramona Mihaela Nedelcuță, Gigi Călin, Vlad Băleanu, PRIMELE 1000 DE ZILE DE VIAŢĂ – O PERSPECTIVĂ INTEGRATIVĂ, Editura Sitech, Craiova, 2019